Nibiru – locul unde s-au nascut zeii

credeţi în legende? hmmmm… aceste pot fi mai înşelătoare dar totodată mai pline de adevăr decât par a fi.

în ultima vreme, lumea ştiinţifică şi-a îndreptat atenţia asupra miturilor sumeriene ale căror legende privind crearea rasei umane conţin o grămadă de date ştiinţifice care deabia sunt accesibile omenirii. unul dintre aceste mistere în curs de cercetare este cel al Planetei X, a zecea planetă a sistemului solar, Nibiru, Marduk, Planeta crucii, Eris, Regele cerurilor, Casa marilor strălucitoare, Cel care aruncă foc, A douăsprezecea planetă, Planeta zeilor sau numele dat de astronomi, 2003 UB 313, dar existenţa acesteia nu a fost consemnată decât pe baza unor simple deducţii realizate pe nişte date ştiinţifice. în schimb, sumerienii erau convinşi că rasă umană este rodul unor experimente genetice (vezi “michael tsarion – basmolog?”), toată această bălărie a fost joaca unor “zei” veniţi de pe planeta Nibiru. acest cuvânt, Nibiru, înseamnă “Planeta trecerii” sau “Planeta încrucişării”.

sumerienii, în picturile lor considerau că sistemul nostru solar este alcătuit din 12 planete – Luna,  Soarele era reprezentat cu raze foarte lungi, iar Nibiru era reprezentată sub formă de cruce (de aici vine motivul crucii – vezi crucea creştină, egipteană, etc.). aceasta din urmă era foarte importantă în cultura sumerului antic deoarece se credea că, într-un moment foarte îndepărtat, unul dintre sateliţii planetei Nibiru s-a ciocnit cu Tiamat. din această coliziune a rezultat centura de asteroizi şi Pământului i-au fost “date” imense cantităţi de apă şi a fost “impins” pe orbită propice dezvoltãrii vietii, pe care o cunoaştem astăzi.  această concepţie a lor este ilustrată şi pe o tăbliţa de lut, aflată în prezent la un muzeu din Berlin, pe care se poate vedea clar o stea de foarte mari dimensiuni ce emite raze luminoase, înconjurată de 11 corpuri cereşti. ba mai mult, respectivele corpuri cereşti se “sprijină”, într-un fel, pe 24 de globuri mai mici. această sigur nu este o coincidenţa cu faptul că numărul sateliţilor planetelor din sistemul nostru solar este exact 24…

toate bune şi frumoase în antichitate. popoarele antice (cel puţin cele pe care le cunoaştem noi) aşteptau apariţia regulată a celei de-a 12-a planete, şi este de la sine înţeles că ştiau poziţia ei faţă de Pământ, şi orbita eliptică alungită foarte lungă a acesteia (1 rotaţie în jurul Soarelui = 3600 ani), fiindcă deja ne-am obişnuit cu capacitatea uimitoare de calcul şi cunoaştere în materie de astrologie a popoarelor antice.crucea prin care era reprezentată planeta Nibiru simboliza în scrierea cuneiformă cuvântul “divin”.   când se întoarce spre pământ, ea vine dinspre sud, mişcându-se în sensul acelor de ceasornic. în momentul în care era vizibilă pe cer, sumerienii spuneau că ar fi avut o strălucire impresionantă, de un roşu întunecat. curios este că planetă era vizibilă la răsărit, iar la apus dispărea. o tăbliţa din Nippur arată chiar un grup de ţărani muncind pe câmp şi privind cu respect la Nibiru, reprezentată, evident, printr-o cruce. apropierea planetei de Pământ cauza ploi masive şi inundaţii, poate din puternicul câmp gravitati0nal ce-l exercită. chiar şi în Vechiul Testament găsim câteva pasaje ce se referă la trecerea planetei: “Dintr-un ţinut îndepărtat au venit, de la marginea Cerului, Domnul cu armele mîniei sale a venit să distrugă întreg Pămîntul.”

răspăndirea misterelor sumeriene se datorează lingvistului Zecharia Sitchin, ce a scris mai multe cărţi bazate pe cercetări proprii, texte descifrate de el însuşi de pe mii de tăbliţe scrise în cuneiformă. potrivit acestuia, rasa umană a fost creata prin inginerie genetică de annunaki sau nephilimi (în Biblie aceşti termeni înseamnă “cei ce vin de sus”), ce veneau de pe Nibiru.

în urmă cu 450.ooo ani, atmosfera de pe Nibiru era în mare parte deteriorată. o expediţie plecată de acolo ajunge pe planeta noastră, unde aceşti annunaki descoperă că aurul de aici putea fi utilizat pentru remedierea situaţiei de pe Planetă X. câteva mii de ani mai târziu, un grup de nephilimi conduşi de Enki vin pe Pământ, în Irak-ul de astăzi, construind Eridu – Staţia Pământeană 1. scopul acesteia era de a extrage tot aurul din jurul Golfului Persic. ceva mai târziu, aceştia decid să înceapă să scoată aur şi din regiunea Africii Centrale şi de Sud, iar lucrurile merg bine până când cei ce munceau în mine se revoltă, întârziind lucrările. de aici a pornit totul… cică medicul şef al coloniei realizează prin inginerie genetică o rasă de oameni primitivi, prin încrucişarea genelor lor cu cele ale hominidelor de pe Terra.

acum mai puţin de 100.000 ani, bărbaţii annunaki încep să se căsătorească cu fiicele pământenilor, spre indignarea lui Enlil ce era urmaşul lui Enki (de aici rezultă că annunaki trăiau extrem de mult). în momentul în care copiii realizaţi prin astfel de hibridizări ajung să fie primiţi în Consiliul lor – acum ~50.ooo ani – Enlil îşi pierde răbdarea şi decide exterminarea acestora. cum apropierea planetei Nibiru urmă să aducă o monstruoasă inundaţie (în jurul momentului în care nouă ni se spune că s-a sfârşit ultima Era Glaciară), Enlil hotărăşte – acum ~20.ooo ani – să le ascundă pământenilor acest lucru, eradicând toate semnele şederii lor acolo şi lăsându-i să moară înecaţi. cu toate acestea, Enki nu poate asistă la exterminarea creaţiei lui, astfel că îl învăţa – acum 11.000 ani – pe Ziusudra (Noe) să-şi construiască un submarin. Supravieţuitorilor potopului li se permite – acum 10.500 ani, dacă aţi văzut documentarul “Quest for the lost civilisation”, acest fapt vă va şoca total -să se aşeze în trei regiuni: bazinul Mesopotamiei, valea Nilului şi Peninsulă Sinai.

ascensiunea. domesticesc animale, învaţă să culeagă plante din sălbăticie şi să facă culturi, astfel încât ei să-şi poată întemeia aşezări şi condiţii relativ bune. urmeaza apoi o perioadă extrem de tulbure cu conflicte între conducători. în primul război se înfrunta cei ce mai târziu aveau să devină zeii egiptenilor, şi anume: Ra, fiu al lui Enki, ce împarte Egiptul între Osiris şi Seth (7700 i.Hr.), dar primul este ucis de celălalt care îi anexează regatul. fiul lui Osiris – Horus – declanşează războiul Piramidelor început ~7000 i.Hr. pentru a-şi răzbuna tatăl, dar seth scapă şi se retrage spre Est, cucerind Peninsula Sinai şi Canaanul.

după acest război, pacea care a urmat după 5400 i.Hr. permite evoluţia rapidă a rasei umane (prin neolitic), în timp ce asupra Egiptului domneau “semizeii”, permiţând apariţia civilizaţiei sumeriene. prin 4000 i.Hr. începe domnia exclusivă a oamenilor în Mesopotamia. După numai 10 ani, Ra încearcă o lovitură, amestecând limbile oamenilor în ceea ce se numeşte a fi “incidentul de la Turnul Babel”. Ra eşuează parţial dar revine în egipt de unde îl detronează pe Thoth, care este închis în Marea Piramidă. eliberat printr-un tunel secret, acesta pleacă în exil împreună cu mulţi dintre susţinători, în America de Sud unde devine Tothil sau Quetzalcoatl…

în jurul anului 3000 i.Hr. conflictele dintre “zei” ajung la apogeu, când Ra îşi conduce oştile din Egipt în Mesopotamia şi se încoronează la Babilon. Enlin foloseşte soluţia capitală, având în vedere că toate clădirile îi erau ocupate: atacul nuclear. acesta spulberă rămăşiţele staţiilor spaţiale, clădiri, armament, oamenii şi animalele pier pe capete, pământul devine sterp şi apa otrăvită. acest fapt este relatat cumva şi de către indieni în Mahabharata şi Ramayana…

din acest moment presupun ca stiti cum s-a desfasurat evolutia omenirii pana in prezent. au aparut societati secrete care au mancat musamalizarea pe paine, totul s-a detasat de spiritualitate si a degenerat intr-o lume materiala si ignoranta.

faptele relatate mai sus sunt o combinatie intre documentarele lui Michael  Tsarion, documentarul “Quest for the lost civilisation” ce se afla in postul de mai jos, traducerile lui Sitchin si mult, mult Google